Jocurile dinamice in lectia de educatie fizica

Prof.Dănuţ Blendea Şcoala Gimnazială Apele Vii Dolj

Jocuri%20de%20mi%C8%99care.jpg

Importanţa deosebită a jocului în dezvoltarea copilului este demonstrată de eficienţa sa, fiind calea prin care copilul se orientează în lumea înconjurătoare, îşi formează primele noţiuni, priceperi şi deprinderi intelectuale, morale şi fizice necesare unei dezvoltări armonioase.
Jocul este o formă specifică a activităţii copiilor, fiind demonstrat că a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti, ca rezultat al muncii. “Jocul de miscare este o activitate sau o actiune efectuată de bună-voie, înăuntrul unor anumite limite stabilite, de timp şi de spaţiu, şi după reguli acceptate de bunăvoie,dar absolut obligatorii, având scopul în sine însăşi şi fiind însoţită de un anumit sentiment de încordare şi de bucurie şi de ideea că «este altfel» decât în viaţa obişnuită.” (Jan Huizinga) Termenul „ joc dinamic” (sau joc de miscare) vine de la cuvântul latin „jocus” si cuvântul francez „dynamique”.Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (1996) explică cuvântul „joc” („joacă”) sau ”a se juca” în urmatorul fel:„acţiunea de a se juca si rezultatul ei”, „activitate distractivă (mai ales la copii)”, „distracţie (copilărească)” sau „a-si petrece timpul liber, amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării”, „a se distra”.Tot aici descoperim si o altă explicaţie :„competiţie sportivă de echipă, căreia îi este proprie lupta sportivă (fotbal,handbal etc.)”, „mod specific de a se comporta într-o întrecere sportivă”. În acelasi timp, cuvântul „dynamique” înseamnă „plin de miscare”, „de acţiune”, „activ”, „care este în continuă si intensă miscare”, „evoluţie”, „care se desfăsoară rapid”.
Definim „jocul dinamic” ca fiind: „o activitate distractivă, ce se caracterizează printr-o miscare continuă si un activism intensiv.”
Termenul „joc” are si alte semnificaţii. V. Iacovlev (1974), de exemplu, remarcă că acest cuvant este unul polisemantic si variabil din punct de vedere istoric. Se foloseste pentru a exprima idei despre diferite acţiuni, fenomene si deseori este utilizat convenţional. Autorul exemplifica, binecunoscutele expresii „jocul preţurilor”, „jocul forţelor”, „joc de cuvinte”, etc. Termenul „joc” are sensuri diferite si atunci când este vorba despre „Jocurile Olimpice”, „jocurile sportive”, etc. Pe lângă multe alte semnificaţii, jocul se aplică în diverse domenii: în medicină, în sociologie, în tehnică, iar în arta dramatică jocul este esenţa acesteia. Înainte de a defini noţiunea „joc de miscare”, V. Iacovlev propune, mai întâi de toate, explicaţii referitor la expresia „joc ca element al culturii”, si anume:„fenomen social, constituit istoric, un mod deosebit de activitate, caracteristic omului”. Dezvoltându-se în egală măsură cu cultura societăţii, „activitatea de joc” satisface diferite necesităţi ale oamenilor distractii, odihna, dezvoltarea unor capacităţi, atât fizice, cât si intelectuale etc.).
„Activitatea de joc” ,ne arata: „un anumit interes pentru societate , ce se caracterizează printr-o diversitate de obiective si acţiuni motivate, manifestate prin liber consimţământ si emotivitate”.
În activitatea de joc nu se produc valori materiale si nu se însusesc bunuri naturale pentru satisfacerea necesităţilor vitale. V.Iacovlev defineste jocul dinamic ca o: „manifestare a activităţii de joc, în care este evidenţiat lucid rolul miscărilor si pentru care sunt caracteristice acţiuni motrice active si creative, motivate de subiectul acesteia (temă, idee). Actiunile sunt partial limitate de anumite reguli si sunt orientate spre învingerea diferitelor dificultăţi (obstacole) pentru a realiza obiectivele propuse (a câstiga,a cuceri, a însusi anumite procedee, etc.)”.
Jocurile în care sensul mişcărilor este clar exprimat poartă, în general, denumirea convenţională de “jocuri de mişcare” (dinamice).Jocul dinamic este o variantă a activităţii de joc. Baza ei o constituie diferitele acţiuni motrice active, motivate de un subiect (idea, tema) şi parţial îngrădite de reguli. Jocurile urmăresc învingerea în condiţii mereu schimbătoare ale mediului de joc a diferitelor obstacole sau dificultati care apar în calea atingerii scopului propus.

Jocuri%20de%20miscare%201.jpg

Acţiunile motrice, pot fi legate de executarea unor mişcări de imitare; în cadrul jocurilor putem întâlni scurte părţi de alergare, acţiuni de “viteză”, de “îndemânare”, de învingere a obstacolelor prin săritură, rezistenţă şi forţă. Alte acţiuni motrice cer folosirea diferitelor mişcări legate de observatie sau auz, orientare si taoate acestea – în diferite forme şi combinaţii.
Sarcina jocului de miscare determină stabilirea acţiunilor jucătorilor conform scopului propus, caracterul şi dezvoltarea conflictului de joc. Această latură a jocului – existenţa unui sens inviorează pe de o parte acţiunile complexe ale jucătorilor, iar pe de altă parte de un colorit emoţional folosirii diferitelor elemente de tactica sau procedee tehnice.
Regulile determină la fiecare joc elementele cele mai constante în aşezarea jucătorilor şi cele mai tipice în deplasarea lor, precizează caracterul comportării, obligatiile si drepturile jucătorilor, stabilesc mijloacele de conducerea a jocului şi procedeele şi condiţiile de stabilire a rezultatului. Regulile nu exclude ci, dimpotrivă, presupune manifestarea unei activităţi creatoare din partea jucătorilor şi folosirea iniţiativei personale pe măsura capacităţilor,intereselor si dorintelor fiecăruia.
Continutul jocului dinamic (acţiunile motrice şi subiectul) determină forma acestuia, cu alte cuvinte caracterul tipic de organizare a participanţilor. Caracteristica jocului de mişcare este organizarea acţiunilor celor ce participa, care să le admita o largă iniţiativă creatoare în alegerea mijloacelor pentru atingerea scopului propus.

Jocuri%20de%20miscare%202.jpg

Elementele comune jocurilor sunt:
- scopul jocului;
- subiectul jocului;
- regulile sau regulamentul jocului;
- forma de organizare a jocului;
- continutul motric al jocului.
Valorificarea superioară a valenţelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea totala a influenţelor benefice asupra elevilor, jocurile dinamice trebuie organizate tinind cont de anumite criterii riguroase.
Jocul trebuie selectat în concordanţă cu:
- obiectivele urmărite;
- efectivul şi componenţa acestuia pe sexe;
- locul de desfăşurare (în sala, in aer liber);
- factorii de climă (sezonul);
-particularităţile morfo-funcţionale şi psiho-fizice ale participanţilor;
- durata şi materialele necesare.
Pregătirea locului de desfasurare şi a materialelor pentru joc:
- alegerea, amenajarea şi asigurarea terenului de joc;
- îndeplinirea standardelor cu privire la materialele folosite (marcaje, dimensiuni,etc)
Stabilirea echipelor si repartizarea sarcinilor de joc după următoarele criterii :
- numărul participanţilor;
- sexul participanţilor;
- înălţimea şi greutatea;
- nivelul de pregătire al componenţilor;
- numirea sau alegerea căpitanilor de echipă.
Explicarea si demonstrarea jocului:
- explicarea regulilor se face clar, scurt, în limbaj accesibil vârstei elevilor;
- o aplicaţie "de probă" pentru a clarifica etapele jocului şi regulamentul.
Arbitrajul jocului vizeaza respectarea regulilor privind :
- începerea şi terminarea jocului;
- desfăşurarea jocului;
- modul de stabilire al rezultatelor;
- sancţiuni si recompense ;
- durata jocului şi dozarea efortului.
Desfăşurarea jocului este faza cea mai importantă a predării şi învăţării lui.
Pe timpul desfăşurării jocului sunt urmărite obiectivele:
- supravegherea respectării regulilor de joc;
- temperarea elevilor impulsivi;
- stimularea elevilor inactivi, stângaci, neîndemânatici;
- dozarea efortului în joc;
- terminarea organizată a jocului;
- anunţarea rezultatului şi analiza jocului.
Recomandări metodice:
Jocul creează o stare de emulatie, dublată de un consum energetic mare, din acest considerent se impun unele reguli de care trebuie să se ţină cont:
In cadrul varstei şcolare mici (7-8ani), jocurile dinamice conţin reguli si actiuni simple. Complexitatea jocurilor, ca şi efort creşte, astfel încât în clasa a IV-a se pot practica jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive .
Regulamentele de joc trebuie să creeze probleme pe care copiii să le poată rezolva prin efort de creativitate, imaginatie, dar şi fizic. Copiii să înveţe jocurile, pentru a le practica şi independent sau în alte situaţii. Limitele spaţiului de joc şi diferitele repere vor fi vizibile, evidente prin diferite marcaje sau obiecte. Reprezentativele vor fi egale ca număr şi, de preferinţa, alcătuite pe sexe. În joc vor fi introdusi toţi copiii din clasă. În calitate de conducător al jocului, cadrul didactic va asigura respectarea regulamentului de joc, stabilirea corectă a rezultatelor, a sportivităţii, explicând totodată cauza deciziilor sale. Cadrul didactic va conduce de aşa manieră jocul, încât să asigure o atmosferă de emulaţie şi de manifestare a bucuriei în reuşitele elevilor. Cadrul didactic va stimula si incuraja şi echipele care nu sunt castigatoare, evitând sancţiunile care presupun eliminarea din joc. In mod obligatoriu, se vor lua toate măsurile pentru prevenirea accidentelor. Jocurile dinamice, bine organizate şi cu un conţinut corect, au influenţă educativă şi formativă benefică asupra dezvoltării fizice şi emoţionale a copiilor dacă sunt selecţionate şi dirijate, incat să satisfacă varietatea intereselor şi nevoilor de dezvoltare si crestere a acestora.
Jocurile de miscare sunt mijloace atractive si valoroase care contribuie la dezvoltarea motricităţii generale si asigură consolidarea deprinderilor motrice aplicative în condiţii variate formând capacitatea de organizare. Cercetările demonstrează că jocul de miscare este atât mijloc cât si metodă pentru dezvoltare. Jocurile de miscare arata posibilitatea valorificării în condiţii noi, nestudiate a cunostinţelor, priceperilor si a deprinderilor motrice însuşite.
În cadrul jocurilor de miscare se pot aplica elemente din diverse ramuri sportive în scopul perfecţionării lor. Deprinderile utilitar-aplicative sunt o categorie de deprinderi cu un caracter specific, care prin conţinutul lor rezolvă diferite situaţii, posibil de întâlnit în activitatea cotidiană si în diferite domenii profesionale, cum ar fi: pregătirea militară; pregătirea trupelor de pompieri, poliţie, jandarmerie; în activităţi de construcţii, minerit, energetic, turism, salvamar, salvamont etc. În deprinderilor aplicativ-utilitare intră: târârea, catararea, escaladarea, transportul de greutăţi, tracţiunea, echilibru si impingerea.
Se mai adaugă si o parte din deprinderile motrice de bază, cum ar fi: mersul si alergarea în diferite variante, săriturile si urcările, care se introduc ca elemente de legătură sau în
cadrul formării parcursurilor aplicative. Multitudinea de posibilităţi de combinare subliniază caracterul variat al acestor mijloace. În educaţia fizică scolară aceste deprinderi se pot efectua:
separat (în etapa învăţării) sau când se folosesc pentru dezvoltarea unei aptitudini psihomotrice, cum ar fi căţărarea (pentru dezvoltarea forţei);• în cadrul unor jocuri dinamice, diferenţiate ca volum, intensitate si complexitate. Deprinderile utilitar-aplicative se pot executa corect numai în măsura în care se însuseste mecanismul de bază al deprinderii, iar aptitudinile psihomotrice sunt dezvoltate la un nivel acceptabil, cu prioritate a celor de forţă si îndemânare.
Jocurile de miscare, atractive prin ineditul lor, prin starea de emulaţie pe care o conferă,prin caracterul spectaculos, asigură o eficienţă crescută atât în privinţa cresterii densităţii lecţiei, cât si în privinţa rezultatelor. Jocurile de miscare sunt un exerciţiu complex cu efecte cumulative asupra organismului, impunând manifestări motrice complexe, efectul lor fiind condiţionat de scopul urmărit în lecţie de către profesor. Acestea fac parte din grupa activităţilor globale, în cadrul cărora se valorifică, în condiţii noi, nestudiate în prealabil, cunostinţele, priceperile si deprinderile motrice însusite. Jocurile dinamice sunt principala activitate prin care se verifică posibilităţile elevilor de a aplica bagajul de cunostinţe si priceperi. Structura de miscări frecvent utilizate sunt: mersul, alergarea, aruncarea, prinderea, echilibrul, transportul de greutăţi, săritura, căţărarea si escaladarea. De asemenea se recomanda introducerea unor elemente din atletism, gimnastică si jocuri sportive.
Spre deosebire de alte sisteme de acţionare, care au locul bine definit în lecţie, jocul de miscare se poate realiza în orice moment sau verigă a lecţiei, indiferent de condiţiile materiale sau meteorologice existente, de momentul anului scolar. Însusirea jocurilor dinamice se face foarte usor. Jocurile trebuie să cuprindă miscări cunoscute de către elevi, să fie accesibile, atractive si pe cât posibil mereu noi. Jocurile dinamice cu efecte deosebite, se pot folosi în partea introductivă a lecţiei, în scopul angrenării treptate a organismului în efort si pentru dezvoltarea îndemânării. Jocurile in acest caz vor fi mai scurte ca durată, iar mijloacele folosite cât mai simple.
În etapa de bază jocurile dinamice devin obiectul unor preocupări sporite, transformându-se treptat în jocuri sportive.Parcurgerea lenta a jocului însoţită de demonstrare si explicare se efectuează în scopul cunoasterii lui, a regulilor si sarcinilor sale.
În continuare se poate trece la exersarea propriu-zisă urmărind cresterea vitezei de deplasare de la o execuţie la alta, prin scurtarea timpului sau urmărind modificarea regulilor sau cresterea numărului de sarcini. Este recomandă folosirea metodei problematizării realizată prin rezolvarea sarcinilor jocului la libera latitudine a elevului, în limitele date de regulament, fapt care elimină monotonia si dă frâu liber creativităţii.
Gradarea efortului în cadrul jocurilor dinamice se face, prin introducerea unor miscări suplimentare, prin cresterea intensităţii, prin mărirea volumului si a complexităţii acestora. Este importanta explicaţia, demonstraţia si pregătirea terenului pentru joc (densitatea pedagogică) care trebuie făcută fără să afecteze densitatea lecţiei. Introducerea elementului de întrecere pe echipe sau individuale, în cadrul desfăsurării jocurilor face să crească calitatea exerciţiilor asigurând participarea maximă si dezinvoltă a colectivului, cu influenţe dintre cele mai favorabile asupra sferei funcţionale, psihice si, mai ales, asupra sferei motrice. Desfăsurarea jocurilor de miscare în aer liber este foarte indicată, obstacolele naturale fiind la îndemâna tuturor profesorilor, iar aerul curat asigurând condiţiile de igienă necesare. Prevenirea accidentelor trebuie să stea mereu în atenţie,impunându-se verificarea aparatelor si obiectelor, utilizarea saltelelor la aterizări, stabilirea spaţiilor de lucru si asigurarea în punctele dificile.
Jocul de miscare dezvoltă calităţile morale si de voinţă, perseverenţa, combativitatea, spiritul creator, imaginaţia, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca si de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare, de colegialitate. Jocurile cresc la elevi, dârzenia, voinţa, atenţia distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală si colectivă, obligă jucătorii la o comportare demnă, la o comportare de fair-play.
In functie de scopul urmarit si prin sistemul exercitiilor sale, jocul dinamic reprezintă atât un mijloc cat si o metoda a educaţiei fizice.

Bibliografie :

Badiu T. Exerciţii si jocuri de miscare pentru clasele I-IV, Ed. Alma, Galaţi – 1995.
Dragnea A. si colab. Educaţie fizică si sport – teorie si didactică, Ed. FEST, Bucuresti, 2006.
Stănescu M., Ciolcă C. si Urzeală C. Jocul de miscare –metodă si mijloc de instruire în educaţie fizică si sport, Ed.Cartea Universitară, Bucuresti, 2004.

Dacă nu este specificat altfel, conţinutul acestei pagini este licenţiat sub Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License